Astronomii au descoperit o stea „cu două fețe”

Descoperire inedită! Astronomii au găsit steaua cu două fețe, ale cărei emisfere au înfățișări diferite.

Potrivit unui studiu despre descoperire, recent publicat în revista Nature, o parte a stelei este făcută din hidrogen, iar cealaltă din heliu, fiecare emanând semne luminoase distincte. Astronomii au poreclit-o Ianus, după zeul roman al tranzițiilor și al ușilor.

• O nouă teorie a dezvăluit forma fotonilor
• S-a descoperit că astronauții procesează sarcinile mai lent în spațiu

„Suprafața piticei albe se schimbă complet de la o parte la alta. Atunci când le arăt oamenilor observațiile, sunt uimiți”, a declarat Ilaria Caiazzo, astrofizician la Institutul de Tehnologie din California (SUA) și autoare principală a studiului.

O stea cu trăsături ciudate

Piticele albe sunt, în esență, cadavrele stelelor arse, care aveau inițial aproximativ dimensiunea Soarelui. Înainte de a-și reduce dimensiunile, aceste stele se extind în gigante roșii umflate de-a lungul miliardelor de ani, în cele din urmă desprinzându-și exteriorul și lăsând în urmă un miez alb, dens și încins.

Steaua cu două fețe a fost observată pentru prima dată folosind Zwicky Transient Facility, un instrument de scanare a cerului nocturn de la Observatorul Palomar al Caltech, în timp ce căuta stele puternic magnetizate de acest gen. Ceea ce a scos-o inițial în evidență pentru cercetători au fost variațiile rapide ale luminozității.

Observațiile ulterioare asupra lui Ianus au adunat detalii și mai ciudate. Primul a fost că se învârtea de 15 ori pe minut. Apoi, cu observații făcute de la Observatorul WM Keck din Hawaii, s-a descoperit că cele două jumătăți ale piticei albe arătau diferit.

În cele din urmă, un spectrometru, care examinează lungimile de undă ale luminii emanate de obiectele cosmice pentru a descoperi compoziția lor, a dezvăluit dihotomia heliu-hidrogen împărțită uniform, notează Futurism.

Cum a apărut steaua cu două fețe?

Cauza nu este cunoscută, dar cercetătorii au câteva teorii convingătoare. Cea mai bună presupunere a lor este că pitica albă trece printr-o fază rară a evoluției sale. „Nu toate, dar unele pitice albe trec de la a fi dominate de hidrogen la a fi dominate de heliu pe suprafața lor. S-ar putea să fi prins în flagrant o astfel de pitică albă”, a spus Caiazzo.

De obicei, gravitația unei pitice albe sănătoase și fierbinți va atrage heliul mai greu în nucleul său, în timp ce hidrogenul mai ușor va pluti la suprafață, formând straturi distincte. Dar când o stea se răcește, această ierarhie se destramă pe măsură ce elementele se amestecă, schimbând aspectul și compoziția stelei.

Acest lucru ar trebui să se întâmple mai mult sau mai puțin uniform pe întreaga stea, nu doar pe jumătate. De aceea, Caiazzo susține că acest fenomen ar fi cauzat de câmpurile magnetice asimetrice.

„Câmpurile magnetice pot împiedica amestecarea materialelor. Deci dacă câmpul magnetic este mai puternic pe o parte, atunci acea parte ar avea mai puțină amestecare și, prin urmare, mai mult hidrogen”, a explicat Caiazzo.

Vă recomandăm să citiți și:

Meteoritul „rătăcitor” care s-a întors la Pământ după mii de ani

Trei sori alimentați de materie întunecată, descoperiți la începuturile Universului

Un studiu crește de 100 de ori probabilitatea de a găsi apă pe alte planete

Astronomii au identificat cea mai rece stea care emite unde radio